Lista mea de cărți citite toamna asta și recomandări

by andreeachiuaru

Cărți citite toamna asta

Recunosc! Nu-mi fac niciodată listele de lecturi în funcție de anotimp. Mai degrabă aleg după perioadele care mă așteaptă (mai liniște sau mai aglomerate), plecări și vacanțe, zile libere și tot așa. La început de septembrie v-am povestit despre cele 15 cărți citite în vara asta și tot atunci v-am promis că revin cu o listă actualizată. Asta pentru că, de fiecare dată când întocmesc un top cu cele mai bune cărți sunt multe despre care nu vorbesc. Pentru că nu-s pe un shortlist de 10 titluri, dar nici de lepădat.

19 cărți citite toamna asta. Atât am reușit. Unele mai bune, altele mai puțin. Dar despre fiecare în parte, mai jos.

Cărți ficțiune citite toamna asta

Soțul meu, Michael de Amos Oz

Soțul meu, Michael este o radiografie a unei căsnicii eșuate, relatată din perspectiva Hannei, care încearcă să înțeleagă cum de o dragoste așa mare s-a transformat încetul cu încetul într-o căsnicie lipsită de pasiune. Deși am câțiva autori israelieni favoriți pe listă, Amos Oz nu m-a cucerit nici cu această carte, dar nici cu Să cunoști o femeie pe care am citit-o acum câțiva ani. Mai multe despre cartea a povestit aici.

Maurice de E. M. Forster

În 2018 am citit foarte multe romane în care personajele fac parte din sfera LGBT. Pasiunea asta nu a venit neapărat în urma discuțiilor din spațiul public românesc, ci în urma lecturii O viață măruntă care rămâne cea mai bună carte de ficțiune pe care eu am citit-o în 2018.

Pe Maurice l-am găsit într-un anticariat, i-am citit descrierea și mi-a plăcut. Romanul însă s-a situat cu mult sub așteptările mele pentru că mi s-a părut extrem de rece, iar personajele conturate într-un mod puțin credibil. Nu e neapărat un roman al homosexualității, cât mai degrabă un roman al confuziei și al presiunii pe care societatea o pune asupra persoanelor cu o altă identitate sexuală. Nu-mi vine în minte cui l-aș putea recomanda, mai ales că există mult mai multe cărți bune scrise pe tema asta.

Adevărul și alte minciuni de Sasha Arango

Adevărul și alte minciuni a venit în momentul în care îmi doream un thriller bun. E drept, am pornit lectura cu o părere nu tocmai bună pentru că iubitul meu îmi povestise cum a abandonat-o după 30 de pagini. Înțeleg și de ce, pentru că începutul nu e dintre cele mai reușite. Însă diferitele perspective asupra personajului principal (autor de succes, soț devotat, prieten săritor) sunt interesant de privit, mai ales când povestea îți dezvăluie, încă din primele pagini, că ai în față doar un șarlatan iscusit. Din lista mea de cărți citite toamna asta, asta e recomandarea mea pentru pasionații de thrillere psihogice. O mică prezentare am scris aici.

Intimitate și alte povestiri de Hanif Kureishi

Am citit Intimitate și alte povestiri pentru că mi-a atras atenția de la apariție. Alcătuită dintr-un roman de puțin peste 100 de pagini și 3 povestiri, cartea lui Hanif Kureishi a fost pentru mine doar o serie de relatări din perspectiva unor personaje pe care nu le-am înțeles și nu am empatizat. O carte despre bărbați care înșeală și care sunt înșelați, relații extraconjugale pasionale sau defecte, volumul privește infidelitatea din diferite unghiuri și momente. Nu m-a convins, poate și pentru că nu am empatizat încă de la început cu una dintre ideile extrase din carte: „bărbatul care înșeală are dreptul să o facă dacă nu e fericit în căsnicie”. Nu recomand! Deși, cu toate că pe lista mea de cărți citite toamna asta a fost printre cele mai slabe, mulți o consideră o carte relevantă și foarte bună. 

Necunoscuta din congelator de Rodica Ojog-Brașoveanu

Rodica Ojog Brașoveanu este printre autoarele mele favorite și, cu mâna pe inimă spun că seria Melania Lupu e în topul meu personal mult mai sus decât romanele Agathei Christie, de exemplu. Necunoscuta din congelator mi-a fost adusă în atenție de reeditare fresh de la Editura Nemira. A picat la țanc ca să pot să o includ în lista de cărți citite toamna asta. Mi-a plăcut mai puțin decât seria Melania Lupu pentru că nu am identificat un personaj central, pe care-l să-l urmăresc cu sufletul la gură, însă o recomand din două motive: e un roman polițist cu o construcția interesantă și final imprevizibil și o frescă a societății bucureștene din anii 2000.

Eleanor Oliphant se simte excelent de Gail Honeyman

O altă carte de la care aveam așteptări mult mai mari este și Eleanor Oliphant se simte excelent. Deși am văzut multe recenzii pozitive ale cărții, mie acțiunea mi s-a părut dezlânată și tărăgănată în timp ce finalul și „soluția” mi-au fost oferite abia în ultimele pagini. Pentru cei care vor să-i dea totuși o șansă, o recenzie a cărții găsiți aici.

Sala de bal de Anne Hope

Sala de bal s-a numărat printre  noutățile de la Gaudeamus  ale celor de la Humanitas. Eu am citit-o, la fel ca pe Intimitate și alte povestiri din curiozitate. Și, tot ca în cazul cărții amintite anterior, nu am neapărat cea mai bună părere. Motivele sunt puțin diferite, pentru că nu e ceva ce nu mi-a plăcut. Cumva, însă, aveam așteptări mai mari. Publicațiile de profil au numit-o „replica britanică a romanului Zbor deasupra unui cuib de cuci”. Este o poveste de dragoste ce are loc într-un azil, iar „cuvântul” este dat celor trei personaje centrale. Deși e o carte sensibilă, iar povestea este una frumoasă, mi s-a părut că i-a lipsit „acel ceva”. Pe scurt: nu m-am simțit cu nimic mai „bogată” pentru că am citit cartea asta, iar ultimul an acest criteriu a fost unul eliminatoriu pentru mine.

Farenheit 451 de Ray Bradbury

Farenheit 451 este una dintre cărțile pe care îmi doream să le citesc de mulți ani. Întâmplarea a făcut să fie parte din lista mea cu planuri de cărți citite toamna asta. Deși nu sunt fană SF, distopiile sunt una dintre slăbiciunile mele. Așa se face că am devorat 1984 și Povestea slujitoarei. Deși tema cărții Farenheit 451 este una interesantă – dispariția cărților – nu mi-a plăcut aproape deloc felul în care a fost scrisă. Da, dialogurile sunt extrem de interesante, iar ideile extrase sunt de notat (urmează un articol separat despre asta). Aș merge prea departe dacă aș spune că nu mi-a plăcut. Cu siguranță este un must-read, însă, dacă ar fi să recomand o singură distopie, atunci aceea ar fi 1984.

Daneza de David Ebershoff

Poate vă e mai cunoscut filmul, premiat cu un Oscar acum câțiva ani. Eu, recunosc, n-am știut că filmul are la bază o carte. Am aflat întâmplător, la câteva luni de când am văzut filmul, absolut întâmplător (într-o vizită la librărie). Vă spuneam puțin mai sus că există cărți LGBT mai bune decât MauriceDaneza e una dintre acele cărți. Pe de-o parte, pentru că spune povestea (pornind de la un fapt real) primei persoane care a trecut printr-un proces de schimbare de sex. Pe de altă parte, pentru că este un roman minunat de dragoste.

Casa strâmbă de Agatha Christie

Mi-era dor de Agatha Christie. Iar seria de 4 cărți distribuite cu ziarul a fost o ocazie perfectă ca să citesc una dintre cărțile ei. Am ales Casa strâmbă pentru că am cumpărat-o chiar în preajma Halloween-ului și mi s-a părut o lectură potrivită în acea perioadă. Dacă a avut mister? Absolut. Dacă a fost greu de intuit „vinovatul”? Firește! Doar vorbim despre Agatha Christe, regina romanelor polițiste. Plot-ul mi s-a părut puțin „bolnav” singură să fiu

Jurnalul Aurorei Serafim de Sidonia Drăgușanu

Jurnalul Aurorei Serafim este o carte care m-a găsit pe mine, nu o carte pe care am căutat-o eu. Am citit-o la sugestia echipei care a reeditat-o și mă bucur că am făcut-o. Sidonia Drăgușanu a fost una dintre scriitoarele de succes ale perioadei comuniste. Mie stilul de scriere mi-a amintit în mare măsură de cărțile Cellei Serghi. Deși lipsește mare parte din poezia Cellei, are și Sidonia Drăgușanu punctele ei forte, între care și analiza psihologică a personajelor. Mai multe despre carte am scris aici.

Cărți non-ficțiune citite toamna asta

Șapte ani buni de Etgar Keret

Pe Keret l-am descoperit prin cartea sa de proză scurtă. Despre Șapte ani buni, volumul său de memorii, am auzit c-ar fi mai bună. De fapt, ce m-a atras mai mult a fost faptul că îmi plăcuse tare mult cum scrie Keret proză scurtă. Mai bună nu mi s-a părut, recunosc, dar nici rea nu a fost. Pe scurt, volumul urmărește cei șapte ani buni din viața fiului scriitorului (un fel de șapte ani de-acasă, cum i-ar zice românul). Pe larg, în recenzie.

Teoria tăcerii de Iulian Tănase

Pe Iulian Tănase l-am mai citit și, cu toate că nu e neapărat un scriitor preferat, mi-am dorit să bifez și Teoria tăceriiM-au surprins zecile de moduri în care se poate tăcea și toate posibilele răspunsuri care vin din tăceri. Dincolo de asta, însă, a fost puțin filosofică pentru gustul meu. Recenzia e aici.

Iubește și fii iubit(ă). (Aproape) totul despre relația de cuplu de Domnica Petrovai

Iubește și fii iubit(ă) este una dintre cele mai bune cărți pe care le-am citit în 2018. Cu o viziune care pune accentul pe construirea unei relații și multe sfaturi care te învață cum să fii mai empatic, cartea asta ar trebui citită de oricine își dorește o relație mai fericită. În plus, este cu atât mai necesară cu cât autoarea este foarte ancorată în realitatea noastră. Faptul că vorbește despre felul în care comunismul și „moștenirea” sa ne-a afectat relațiile mi se pare un mare plus. Nu este o rețetă a unei relații de succes, dar cu siguranță ingredientele sunt acolo dacă citești pe îndelete. Vezi și recenzia mea.

recenzie

Războiul poveștilor de Jonah Sachs

Războiul poveștilor este una dintre cărțile de la care avem așteptări foarte mari, tocmai pentru că mă pasionează tot ce ține de storytelling. Deși cartea își dorește să fie un soi de manual de a crea povești și pune accentul pe necesitatea lor, eu nu am rămas cu foarte multe idei cu adevărat practice după lectură. Firește că merită citită, însă mai degrabă ca un exemplu de așa da de la niște brand-uri faine, decât ca un manual de cum să creezi povești.

Brief: 99 de chestii pe care aș fi vrut să le știu când am intrat în publicitate

Am pus Brief. 99 de chestii pe care aș fi vrut să le știu când am intrat în publicitate pe lista de lectură încă din timpul facultății. Într-un fel, regret că am citit-o abia acum pentru că și-a pierdut mult din aspectul de noutate. Sfaturile sau chestiile pe care le trece în revistă autorul, însă, sunt amuzante și utile, iar cartea se citește ușor, în câteva ore. 

Designing your life. Cum să-ți construiești o viață bună, de care să te bucuri din plin

Designing your life este una dintre lecturile perfecte pentru final de an sau începutul de an nou. Mai mult, e una dintre cărțile care m-au inspirat să scriu articolul despre renunțare. E drept, nu m-am bucurat pe deplin de experiența care face apel la multe exerciții. Cu toate astea, însă, am rămas cu niște idei valoroase. Cea mai importantă dintre toate: nu trebuie să cauți piesele care să-ți completeze viața perfectă, ci să le construiești chiar tu. 

Femei în știință. 50 de femei temerare care au schimbat lumea

Una dintre cele mai frumoase apariții de anul acesta a fost volumul de la Editura Nemira. Femei în știință ne face cunoștință cu femei din diferite științe într-o abordare friendly și relaxantă. E plină de informații și e o lectură relevantă chiar și pentru un adult. Vă spun asta tocmai pentru că eu, inițial, i-am pus eticheta de carte pentru copii. E, de fapt, un perfect combo între o carte ilustrată și una de non-ficțiune. Și clar e de pus pe listă pentru toți susținătorii lucrurilor grozave pe care le-au făcut (și le fac în continuare) femeile din întreaga lume. Despre carte, înainte de apariție, am scris aici.

Povestea mea de Michelle Obama

Ultima, dar nu cea din urmă carte din lista mea este autobiografia fostei Prime Doamne de la Casa Albă. Eu știam foarte puține lucruri despre Michelle Obama, însă cartea asta mi-a plăcut tare mult. Nici adepta autobiografiilor nu prea sunt, însă Povestea mea vorbește despre atât de multe lucruri încât e imposibil să nu găsești un subiect interesant la ea. Pentru că nu este o carte doar despre politică sau doar despre SUA, ci este o carte despre femei, despre rasism, despre familie. Am povestit multe despre ea într-un articol.

Arată-le și prietenilor:
0 comment
0

S-ar putea să-ți placă și:

Spune-mi părerea ta:

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

despre cărți, viața în București și alte idei

Acest blog folosește cookies pentru a personaliza conținutul pe care ți-l arată și pentru a contoriza numărul de vizitatori care accesează articolele. Poți stabili ce cookie-uri dorești să fie active pentru tine folosind butoanele alăturate. Acceptă Află mai multe