Cele mai bune cărți citite în 2018

by andreeachiuaru

Cele mai bune cărți de ficțiune din 2018

Romane

În 2018 am reușit să citesc destul de mult romane. Ce face ca lista asta să fie scurtă, însă, este că am devenit mult mai exigentă în a doua parte a anului. Rezultatul? Rar am acordat rating maxim unei cărți. Exigența a venit ca urmarea a citirii cărții O viață măruntă. A fost una dintre cele mai bune cărți citite în toată viața mea, așa încât nu m-am mai putut lăsa ușor impresionată de altceva. Cu toate astea, în topul meu, au un loc de onoare și Elena Ferrante și Daniel Keyes (autor pe care voiam de mult să îl citesc).

O viață măruntă de Hanya Yanagihara

Foarte pe scurt: O viață măruntă este un meta-roman despre prietenie, self-harm, sexualitate, abuz și depresie în care sunt urmărite viețile a patru prieteni pe parcursul a câteva zeci de ani.

De ce mi-a plăcut? A fost fără doar și poate cartea de ficțiune a anului 2018 pentru mine. Dincolo de scriitură, care a fost un plus, mi s-a părut fascinant felul în care a reușit să abordeze atâtea teme „grele”. De fapt, cât de captivant a fost romanul, ca întreg. E fascinant că poți devora o carte care „pică” atât de greu. În ciuda faptului că uneori găseam atât de multă durere în întâmplările din viața lui Jude încât îmi venea greu să continui capitolul.

Cui îl recomand? Celor care nu se teme de cărți care vorbesc despre lucruri atât de serioase cum sunt abuzul, self-harm-ul, sexualitatea. Dar mai ales celor care sunt pregătiți sufletește pentru el. Pentru că „O viață măruntă” e un roman care taie în carne vie.

Tetralogia Napoletană de Elena Ferrante

Foarte pe scurt: Seria scrisă de Elena Ferrante cuprinde 4 cărți care au în centru prietenia excepțională dintre Lila și Lenu, două fete care cresc împreună într-o mahala din Napoli; seria urmărește întreaga lor viață, cu suișurile și coborâșurile aferente, trădări, iubiri, famillie

De ce mi-a plăcut? Pentru că e un roman care descrie foarte bine psihologia feminină și prietenia. Dar și pentru că destinul celor două are ceva ce pare a fi un scenariu de film. Iar seria (scrisă foarte bine, de altfel) se citește aproape dintr-o suflare.

Cui o recomand? Mi se pare o operă esențială pe care ar trebui să o citească orice femeie care iubește lectura. Altfel, e genul de serie care reușește să cuprindă mai multe genuri literare și teme.

Flori pentru Algernon de Daniel Keyes

Foarte pe scurt: Flori pentru Algernon este povestea unui experiment de sporire artificială a inteligenței, spusă din perspectiva celui pe care s-a făcut experiența

De ce mi-a plăcut? E o poveste extrem de sensibilă despre dorința de a-ți depăși propriile limite

Cui îl recomand? Inițial, eu am crezut că e o carte pentru adolescenți, pentru că e publicată la Editura Young ART. De fapt, mi se pare genul de roman perfect pentru orice vârstă. Să nu uit: e și foarte ușor de parcurs (fără să fie superficial).

Mințile lui Billy Milligan de Daniel Keyes

Foarte pe scurt: Mințile lui Billy Milligan este povestea primului caz mediatizat de personalitate multiplă

De ce mi-a plăcut? În primul rând, pentru că am aflat lucruri interesante. Dar cel mai mult mi-a plăcut felul în care a fost scrisă. În special, faptul că am ajuns să cred cu adevărat în existența tuturor celor 24 de personalități. Deși, la început, recunosc, eram puțin sceptică.

Cui îl recomand? În special pasionaților de psihologie, dar poate fi o lectură-experiență pentru oricine

Proză scurtă

La categoria proză scurtă s-au remarcat cu adevărat doar două cărți, ambele cu recenzii pe blog: Trei etaje și Și, deodată cineva bate la ușă. Nu știu dacă e o coincidență, însă ambele au fost scrise de autori israelieni.

Trei etaje de Eshkol Nevo

Foarte pe scurt: Trei etaje este, în același timp, roman și volum de proză scurtă. Spun roman pentru că, deși prezintă trei povești diferite și personajele nu au o legătură foarte strânsă (sunt, în fond, doar locatari în același bloc de apartamente), există anumite puncte comune care mie mi-au dat fiori descoperindu-le.

De ce mi-a plăcut? Așa cum vă spuneam mai sus puțin, a fost prima carte care mi s-a părut în același timp roman și proză scurtă. Apoi ar mai fi faptul că și acțiunea ei s-a întâmplat mai întâi în plan fizic, iar apoi în plan psihologic. E straniu felul în care autorul pune sub lupă viețile a trei familii. Ce face el e să ne arate cum se văd personajele însăși, dar și cum sunt văzute de alții.

Cui îl recomand? Celor care nu citesc proză scurtă pentru că nu le place că poveștile se termină prea repede și ar vrea o conexiune între povești. Dar mai ales celor care iubesc proza scurtă și vor să descopere o carte minunată.

Și, deodată, cineva bate la ușă de Etgar Keret

Foarte pe scurt: Și, deodată, cineva bate la ușă este o colecție de povestiri, pe alocuri cotidiene, pe alocuri cu elemente fantastice; povestirile sunt, de regulă, foarte scurte (două-trei pagini) și prezintă, în modalități foarte creative, viețile personajelor

De ce mi-a plăcut? Deși eu nu sunt fană a povestirilor foarte scurte, volumul ăsta m-a cucerit iremediabil prin mixarea elementelor fantastice cu realitatea; mai multe despre carte am povestit aici

Cui îl recomand? Celor cărora le plac povestiri cu iz jucăuș și elemente fanstastice. Dar e perfect și pentru cei care vor să încerce ceva nou în materie de proză scurtă.

Alte cărți de ficțiune bune citite în 2018

Nu m-a lăsat inima să nu menționez în articolul cu cele mai bune cărți și cărțile de ficțiune pe care le-am notat cu patru steluțe din cinci.

Bunica mi-a zis să-ți spun că-i pare rău de Frederik Backman – o poveste despre curaj și maturizare, dar și despre dragostea bunicilor, scrisă de autorul care în 2017 m-a cucerit cu Un bărbat pe nume Ove; citește recenzia

Muza de Jessie Burton – o poveste despre dragoste și curaj desfășurată pe două planuri temporale care se întrepătrund pentru a dezvălui un secret neașteptat; recenzia aici

Daneza de David Ebershoff – unul dintre cele mai bune romane LGBT, dar și despre căsnicie citite de mine, care pornește de la povestea reală a primului bărbat din istorie care a făcut o operație de schimbare de sex.

Scrisori din insula Guersney – un roman alcătuit în totalitate din scrisori despre puterea lecturii de a apropia oamenii și a le da un motiv pentru care să supraviețuiască chiar și celor mai cumplite orori. Recenzia cărții e aici.

Iubire amară de Elena Ferrante – o carte care se aseamăna mult ca stil cu Tetralogia Napoletană, dar care este mult mai întunecată

Casa Strâmbă de Agatha Christie – un roman puțin diferit de stilul Agathei Christie cu care sunt eu obișnuită; în sensul că mi s-a părut ceva mai mindfuck decât stilul pe care eu îl cunosc.

Cele mai bune cărți de non-ficțiune din 2018

În 2018 am reușit să strecor și câteva titluri de non-ficțiune pe lista cu cele mai bune cărți. Mi-am deschis apetitul pentru cărți utile și vreau să citesc cât mai multe astfel de cărți în anul care vine. De altfel, toate menționate mai jos sunt cărți foarte bune. Doar că primele din lista au fost notate cu cinci steluțe, iar altele nu.

Sapiens. Scurtă istorie a omenirii de Yuval Noah Harari

Foarte pe scurt: Nu cred că mai e cineva care să nu fi auzit de Sapiens până acum, însă dacă ar fi să zic un singur lucru, atunci acela ar fi că e departe de a fi genul de carte de istorie (cum ai crede după titlu) care îți arată fapte și atât; e genul de carte care te provoacă să te gândești și chiar e foarte utilă, în sensul în care rămâi cu multe informații după lectură

De ce mi-a plăcut? Mi-a plăcut perspectiva lui Harari asupra modului în care a evoluat omenirea, dar și multiplele referințe. A fost o carte a cărei lectură mi-a luat o lună și ceva. Însă nu am simțit nicio secundă că ar fi fost timp pierdut. Asta cu toate că am citit-o într-o perioadă în care eram foarte obosită psihic și nu puteam să parcurg multe pagini dintr-o dată.

Cui recomand? Tuturor care vor o carte serioasă și plină de informații, celor care își pun mereu întrebări

Hopul de Seth Godin

Foarte pe scurt: Hopul este o carte motivațională care pornește de la o întrebare pe care sigur ți-ai pus-o cel puțin o dată: când trebuie să renunț și când să mă străduiesc prea tare?

De ce mi-a plăcut? Stilul în care e scrisă cartea te face să te simți de parcă l-ai auzi pe Seth Godin vorbindu-ți față în față. Ba parcă și provocându-te să-ți cauți răspunsurile. Nu pentru el, firește, ci pentru tine; recenzia aici.

Cui recomand? Celor aflați în orice fel de impas și care nu știu încotro să o apuce.

Irezistibil. Dependența de tehnologie și afacerile din spatele ei de Adam Alter

Foarte pe scurt: Irezistibil analizează, pe de-o parte, istoria dependențelor și diferite tipuri, dar și industria care se folosește de slăbiciunile noastre (de la cea a jocurilor și până la social media)

De ce mi-a plăcut? Pentru că am aflat numeroase lucruri despre dependențe (nu doar cea de tehnologie), dar și despre tehnologie, în general; e o carte care te face să te oprești puțin ca să te gândești cât de dependeți suntem noi astăzi de tehnologie; o recenzie a cărții urmează să apară în luna ianuarie

Cui recomand? Tuturor celor care au simțit măcar o dată că le-ar prinde bine o pauză de la social media și tehnologie; cartea asta are mare parte din răspunsurile pe care le căutați.

Iubește și fii iubit(ă). Aproape totul despre relația de cuplu de Domnica Petrovai

Foarte pe scurt: Iubește și fii iubit(ă) este un ghid al relației de cuplu care oferă soluții fără să fie propriu-zis un manual despre cum să acționezi

De ce mi-a plăcut? Mie mi-a deschis ochii cu privire la principiile pe care ar trebui să se bazeze o relație sănătoasă.

Cui recomand? În special celor pasionați de psihologie. Însă poate fi o lectură bună și pentru cei aflați în relații serioase care vor să-și construiască relații sănătoase și asumate.

Privind înăuntru de Petronela Rotar

Foarte pe scurt: Privind înăuntru este cartea cea mai intimă a Petronelei Rotar și vorbește despre călătoria către sine și despre experiența cu terapia și modul în care această poate ajuta.

De ce mi-a plăcut? Mi-a plăcut cel mai mult dintre toate cărțile Petronelei Rotar. Mi s-a părut cea mai sinceră dintre toate. Și, mai mult, m-a provocat să privesc înăuntrul meu și să înțeleg de ce am luat și iau anumite decizii. A avut un efect similar cu Iubește și fii iubit(ă).

Cui recomand? Fanilor Petronelei Rotar, dar și celor care sunt interesați de introspecție și sine.

Alte cărți de non-ficțiune bune citite în 2018

Mica enciclopedie Lykke de Meik Wiking – Un mic îndrumar pentru alegeri mai înțelepte și mai fericite, zi de zi. O recenzie aici

Creatorii de hituri de Derek Thomson – Un must-read pentru toți cei care lucrează în marketing/PR/Publicitate sau pentru cei din industriile creative. Explică foarte bine cum sunt create marile hituri ale omenirii. Dar și faptul că, deseori, popularitatea este, de fapt, familiaritate, nu inovație.

Lagom. Secretul suedez al vieții bune – O carte în spiritul nordicilor, care vorbește despre sustenabilitate și cumpătare. O recenzie aici

Disconfort Residence de Radu Negoiță – manualul tuturor celor care își caută o casă nouă. O carte scrisă cu mult umor, dar extrem de utilă. Recenzia mea aici.

Povestea mea de Michelle Obama – probabil printre cele mai așteptate cărți ale lui 2018. Volumul autobiografic al lui Michelle Obama vorbește despre copilăria și parcursul profesional al fostei Prime Doamne. Dar și despre campania electorală și, firește, viața la Casa Albă. Recenzia mea aici

Designing your life – un curs de design pus pe hârtie și transformat într-o carte care te învață cum să-ți proiectezi viața la care visezi folosindu-te de instrumente din design. Recenzia mea urmează să apară pe blog în luna ianuarie

…și o retrospectivă

 

Arată-le și prietenilor:
2 comments
0

S-ar putea să-ți placă și:

2 comments

Top 10 cărți pe care le-am citit în 2018 – Praf de stele 16 ianuarie 2019 - 13:09

[…] de Andreea Chiuaru, am ales să vă prezint și alte lecturi de 5 stele pe care le-am citit, nu doar cele din top. De […]

Reply
12 cărți de citit în 2018 și cum le-am ales | Blog de idei 4 ianuarie 2019 - 11:54

[…] Vezi topul celor mai bune cărți citite în 2018 […]

Reply

Spune-mi părerea ta:

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

despre cărți, viața în București și alte idei

Acest blog folosește cookies pentru a personaliza conținutul pe care ți-l arată și pentru a contoriza numărul de vizitatori care accesează articolele. Poți stabili ce cookie-uri dorești să fie active pentru tine folosind butoanele alăturate. Acceptă Află mai multe