Acasă Cărți dragi Cele mai bune cărți din 2019

Cele mai bune cărți din 2019

de andreeachiuaru
8 comentarii

În 2019 am bifat toate rezoluțiile legate de citit făcute la început de an. Am citit mai mult, mai cu folos, în engleză și în română. Am devenit și mai pretențioasă la cărți. La final de an, însă, am tras linie și am rămas cu 10 cărți foarte bune. Cele mai bune cărți din 2019.

P.S: ca să găsiți mai ușor cărțile menționate am pus link către cel mai mic preț găsit online direct pe titlul lor (acolo unde le-am menționat).

Cele mai bune cărți din 2019 – top cărți ficțiune

Am împărțit intenționat în cărți ficțiune și cărți non-ficțiune. Toate își merită locul între cele mai bune cărți din 2019. Însă mă raportez diferit la ele. Citesc ficțiune ca să mă relaxez, să mă destind, să evadez puțin din cotidian. Lectura e răsfățul meu suprem. Pe scurt, am strâns așa: doi autori români contemporani, o biografie romanțată, un thriller și un roman de Nobel. Dar să le luăm pe rând.

Inocenții de Ioana Pârvulescu (Ed. Humanitas, 2016)

Dacă vă întrebați de ce Inocenții nu apare în poză răspunsul este: pentru că nici prin cap nu mi-a trecut că-mi va plăcea așa mult. La momentul la care am făcut poza pentru articol (început de decembrie), aveam 9 titluri în lista cu cele mai bune cărți citite în 2019.

Pe 24 decembrie am început Inocenții, o carte despre care știam din 2016, dar de care tot fugisem. De ce era așa nesigură? Pentru că era puțin plictisită de lecturi despre perioada comunistă. Dar Inocenții este mai mult decât orice o carte despre nostalgia copilăriei. Ce m-a făcut însă să o includ în top este frumusețea scriiturii. Dacă aveam oarecare dubii după ce am citit Întoarcere în Bucureștiul interbelic, acum mi-e clar: Ioana Pârvulescu este una dintre autoarele care mi-s cele mai dragi din literatura română contemporană.

Minus Infinit de Renert Dusout (Ed. Libris Editorial, 2019)

Și Minus infinit e tot o carte citită în decembrie. În 2019 au fost puține cărți de ficțiune despre care să pot spune că m-au dat pe spate. Dar Minus infinit a reușit să o facă. Mi-a plăcut povestea, dar mai ales întrebările pe care m-a provocat să mi le pun. Am citit-o cu sufletul la gură pentru că ardeam de nerăbdare să aflu ce se întâmplă cu personajele.

Renert Dusout imaginează cu mult talent și o ușoară ironie o Lume de Apoi în care personajelor li se mai dă dreptul la încă 8 ore, undeva într-un purgatoriu între viață și moarte. A ajuns în topul meu datorită originalității și construcției total diferite de ce am citit eu până acum. Pentru curioși, aici e recenzia.

Hemingway și cu mine de Paula McLain (Ed. Humanitas Fiction, 2019)

Nu-mi place Hemingway. De aceea credeam că nu-mi va plăcea nici Hemingway și cu mine, o biografie romanțată a celui de-al treilea mariaj al scriitorului. Însă romanul este de fapt despre Marta Gellhorn, o femeie despre care știam prea puține.

Am simțit cum mă cuprinde gelozia atât de acut și înfiorător, de-mi venea să mă strecor undeva sub verandă și să încep să-mi rod singură ficatul. Eu încă așteptam și mă rugam să dau de povestea potrivită pentru carte, în timp ce el părea să fi picat acolo cu naturalețe, de parcă era o stare primită în dar de la Dumnezeu. (…) Eram prea meschină, iar el era prea fericit.

M-a cucerit prin felul în care este scris (când l-am terminat căutam cărți scrise de Martha Gellhorn convinsă că-mi vor plăcea și acelea), felul în care sunt construite personajele și accentul pus pe femeia extraordinară care a fost Martha Gellhorn – jurnalistă care a documentat materiale direct de pe front, o femeie extrem de curajoasă și, nu în ultimul rând, femeia care i-a ținut piept lui Hemingway (probabil singura). Cartea e scrisă în proporție de 90% din perspectiva Marthei. Sunt și câteva capitole din perspectiva lui Hemingway, așa cum și-l imaginează Paula McLain.

Recomand și ecranizarea Hemingway & Gellhorn. Iar dacă aveți nevoie de extra-motive să citiți cartea, recenzia mea e aici.

Cântec lin de Leila Slimani (Ed. Pandora M, 2017)

Știu că a fost un mare hype cu romanul acesta când s-a tradus la noi. Însă eu am fugit foarte hotărâtă de el. Nu am un crush pentru literatura franceză. Însă Cântec lin a fost prima carte de 5 stele a anului 2019. Am devorat-o într-o zi și puțin. O zi în care tot ce-am vrut a fost să citesc și nimic altceva.

Cântec lin spune povestea uciderii a doi copii. Autorul este cunoscut: doica lor. Însă povestea pe care o țese Leila Slimani nu spune cum au fost uciși cei doi copii, ci de ce. E o carte care îți dă fiori tocmai pentru că totul pare atât de real. E o carte despre gelozie, neglijență, obsesie.

Am povestit despre ea imediat ce am citit-o aici.

Muzeul Inocenței de Orhan Pamuk (Ed. Polirom, 2010)

Am început Muzeul inocenței la final de martie, înainte de plecarea în Cappadocia. Am vrut o carte să mă introducă în vibe-ul oriental. Pamuk nu doar că a făcut asta, ci m-a și determinat să mă îndrăgostesc de cultura turcă și să-mi doresc enorm să vizitez Muzeul inocenței.

Nu mai există așa ceva în lume – un muzeu despre care întâi s-a scris, și abia apoi a fost construit. 

În mintea mea, cartea lui Pamuk este pe picior de egalitate cu un roman clasic. Nu mi-a plăcut mai puțin decât Madame Bovary sau Crimă și pedeapsă. Deși a fost o lectură destul de solicitantă pe care am terminat-o abia două luni mai târziu, când am închis-o într-un final tot ce mi-am dorit a fost să o încep din nou și din nou.

Am povestit despre carte aici.

Cele mai bune cărți din 2019 – top cărți non-ficțiune

Dacă ficțiune citesc pentru suflet, non-ficțiune citesc pentru minte. Pentru că cele 5 cărți de mai jos sunt de fapt cărțile care m-au influențat cel mai mult din tot ce am citit. Lor le datorez schimbările mai mici sau mai mari pe care le-am făcut.

Esențialismul de Greg McKeown

Nu cred că e o surpriză pentru nimeni dintre urmăritorii mei faptul că Esențialismul se află în top. Am menționat-o în multe rânduri. Cel mai recent, în articolul cu lecturi care m-au făcut să văd viața diferit. A fost o carte care m-a pus să trag un semnal de alarmă și să-mi pun multe întrebări legate de viața mea profesională. Într-un fel, deciziile pe care le-am luat atunci mi-au schimbat complet anul (care a fost marcat de o demisie și nunta mea).

Dacă nu e un da clar, atunci e un nu clar.

Am scris despre câteva idei din carte aici. Șansele să o recitesc în 2020 (în engleză, de data aceasta) sunt mari, așa că probabil nu e ultima oară când o voi menționa dacă mă vei urmări în continuare.

Pentru ediția în română am pus deja link pe titlul cărții. Pentru ediția în engleză, cel mai mic preț la momentul la care am scris eu articolul este aici.

Atomic Habits de James Clear

Deloc mai prejos decât Esențialismul a fost și Atomic Habits. Eu am citit-o în engleză, dar mă bucur mult de tot că între timp s-a tradus și la noi. Din perspectiva informațiilor oferite, Atomic Habits este cea mai bună carte citită de mine în 2019. Mi s-a părut o lectură practică care reușește să te ajute atât pe plan profesional, cât și pe plan personal. Eu sunt extrem de sensibilă la motivational bullshit, dar cartea asta nu e nici pe departe o lectură care să-ți spună cum poți deveni o persoană nouă de pe azi pe mâine.

Redesign your life so the actions that matter most are also the actions that are easiest to do.

Atomic Habits este, de asemenea, și una dintre cărțile de non-ficțiune pe care le recomand chiar și celor care nu sunt pasionați ai genului. Mai multe despre câteva dintre ideile din carte am scris aici.

Small changes in context can lead to large changes in behavior over time.

Contagios de Jonah Berger

Contagios a fost o altă carte potrivită care a venit la momentul potrivit. Am descoperit-o întâmplător, în timp ce mă uitam la cărți de la Editura Publica și am început-o chiar în acea zi. Tot în perioada aceea mă pregăteam să susțin primul meu curs de social media la Respiro Learning.

Contagios deconstruiește conceptul de conținut viral, vine cu exemple practice, are idei pe care le poți reține cu ușurință. Mi-aș fi dorit ca mai multe dintre cărțile de la facultate să fi semănat cu Contagios. Și tocmai de aceea este cartea pe care eu o recomand tuturor studenților la Jurnalism/Comunicare/Publicitate și celor la început de drum în Comunicare, indiferent de ramură.

Învățare de Tara Westover (Editura Publica, 2019)

Învățare / Educated a fost cartea anului 2019 pentru mulți oameni pe care îi cunosc / îi urmăresc. Deși am devorat-o ca pe o carte de ficțiune, a rămas cu mine mult timp. Încă mă gândesc din când în când la Tara, mai exact atunci când îmi lipsește motivația de a lupta pentru ceva ce îmi doresc.

Povestea Tarei este șocantă, dar este și o lecție de viață în același timp. Este genul de poveste care te face să mulțumești pentru ceea ce ai și pentru familia în care te-ai născut. Cred că avem nevoie de astfel de povești ca să înțelegem că uneori tindem să ne plângem din nimicuri.

Born a crime de Trevor Noah

Born a crime este un alt volum de memorii care a ajuns direct în topul meu. Am ascultat varianta audiobook în lectura lui Trevor Noah și cred că asta a influențat mult cât de mult mi-a plăcut. E o poveste sinceră despre copilăria în Africa, o mamă singură, un puști cu ambiții pe care reușește să și le îndeplinească. Nu e genul de carte pe care o citești ca în final să te simți motivat să muți munții din loc (cum mi s-a părut Educated), dar pe de altă parte, e atât de multă căldură în cartea asta, încât a rămas lipită de mine.

Încă nu s-a tradus în limba română. Varianta audio (pe care am ascultat-o eu) e pe Audible.

Alte cărți foarte bune din 2019

Nu mi-a fost greu să aleg doar 10 cărți din cele 77 citite în total. Însă asta nu înseamnă că nu am citit și multe alte cărți foarte bune în 2019. În ordinea în care le-am citit, le menționez mai jos.

*puteți face click pe titlul cărților ca să ajungeți pe site-urile librăriilor online unde le-am găsit la preț bun

P.S: lista o regăsești și pe instagram, în postarea de mai jos (dacă, la fel ca mie, îți e mai ușor să dai save post):

 

View this post on Instagram

 

A post shared by full-time reader 📚 (@andreea_chiuaru) on

Din seria „nu regret că le-am citit, dar mă așteptam la mai mult”

Uneori, nu-mi aleg cele mai potrivite lecturi. Alteori, deși aleg în cunoștință de cauză, cărțile sunt mult sub așteptările mele. Fără să-mi doresc să arăt cu degetul sau să le etichetez drept „cărți proaste” (mi se pare perfect în regulă dacă ție ți-au plăcut), aceasta e lista mea de cărți de la care îmi doream mai mult:

Tatuatorul de la Auschwitz – pentru că a tratat într-un mod superficial un episod din istorie despre care oricum s-au scris multe alte cărți mult mai bune;

Arta Listelor – pentru că nu mi-a adus nimic nou & stilul în care a fost scrisă mi-a amintit de o revistă pentru femei.

Magia ordinii– mi-au plăcut ideile prezentate în carte, dar fie știam eu deja prea multe din articole și vloguri, fie cartea nu vine cu mai nimic nou.

Barbă Albastră – o reinterpretare a unui basm clasic, însă scrisă într-un stil foarte ciudățel (am înțeles apoi din ceva review-uri că, de fapt, cam așa e stilul lui Amelie Nothomb).

Iubirile lui Hemingway povestite de el însuși – mi s-a părut o carte mult prea subțirică pentru subiectul abordat și a fost într-o mare discrepanță cu scrierile Paulei McLain.

Lanțul – un thriller cu o premisă extrem de interesantă, dar în care povestea a fost dezvoltată foarte prost. Am povestit mai multe aici.

Anotimpul fructelor de mango – am sperat la o poveste despre cultura indiană, însă am primit o semi-telenovelă plasată în India. Am scris totuși despre ea aici.

Hidden Bodies (YOU #2) – nu mi-a plăcut felul în care au evoluat personajele și nici felul în care este scrisă (mi-a plăcut mult mai puțin decât volumul #1).

The princess saves herself in this one – o carte pe care am descoperit-o la vârsta nepotrivită (probabil mi-ar fi plăcut mai mult a 13-14 ani). Am povestit de ce aici.

Trei femei– s-a creat un hype așa mare în jurul cărții încât mă așteptam la mult mai mult

The art of making memories – altă carte față de care mi-am creat așteptări pentru că mi-au plăcut mult de tot Mica Enciclopedie Hygge și Mica enciclopedie Lykke.

Care au fost cele mai bune cărți din 2019 pentru tine?


Îți dorești inspirație în anul care vine? Abonează-te la Book Bites, un newsletter de conținut despre cărți și obiceiuri de lectură.

Arată-le și prietenilor:

S-ar putea să-ți placă și:

8 comentarii

Despre audiobooks | Experiența mea cu Audible și Scribd și ce îți recomand 7 aprilie 2020 - 11:25

[…] următoarele 3 luni am descoperit alte cărți foarte faine și chiar și un titlu care a ajuns în topul celor mai bune cărți din 2019: Born a Crime. Și am mai aflat ceva care m-a făcut să apreciez audible: poți returna […]

răspunde
12 cărți captivante pentru weekenduri petrecute în casă | Blog de idei 4 aprilie 2020 - 10:23

[…] lin a fost una dintre cele mai bune cărți citite de mine în 2019. De regulă, când dau peste cărți captivante, ele nu sunt neapărat bine scrise și nu vin cu o […]

răspunde
Inocenții de Ioana Pârvulescu | Micro recenzie de carte | Blog de idei 20 ianuarie 2020 - 9:50

[…] fost cartea de care mi-am încheiat eu 2019. Mi-a plăcut atât de mult încât a ajuns în topul celor mai bune cărți citite. E mare lucru având în vedere că am ocolit-o destul de mult crezând că e încă o carte despre […]

răspunde
Bianca Giroszasz 30 decembrie 2019 - 23:04

Am citit si eu Atomic Habits dupa ce am vazut-o la tine si mi-a placut mult. Multumim pentru articol, sigur voi citi cateva din cărțile de aici 😁

răspunde
andreeachiuaru 2 ianuarie 2020 - 14:12

Mă bucur mult că te-a inspirat. Sper să găsești si alte lecturi pe placul tau in recomandarile mele.

răspunde
Cristina 30 decembrie 2019 - 14:46

Va recomand “Iubirile lui Hemingway”, A.E. Hotchner, cred ca veti avea multe surprize interesante, oricum, mai mult realism si obiectivitate, mai putin romantism si judecati de valoare. Posibil sa va doriti sa-l cititi pe Hemingway, apoi, sa-l intelegeti mai bine.

răspunde
andreeachiuaru 2 ianuarie 2020 - 14:13

Am citit-o, dar nu mi-a placut deloc.

răspunde
Andreea-nicoleta Boacă 30 decembrie 2019 - 10:53

Din păcate, nu am citit niciuna dintre cărți. Începusem la un moment dat “Inocenții”, însă nu mai știu sigur de ce am abandonat-o.
Anul ce vine, mi-am propus să citesc minimum cinci cărți de non-ficțiune.
Sper să ai un an cu lecturi la fel de bune!

răspunde

Spune-mi părerea ta:

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest blog folosește cookies pentru a personaliza conținutul pe care ți-l arată și pentru a contoriza numărul de vizitatori care accesează articolele. În regulă Află mai multe