Acasă Cărți dragi Editura Nemira | Top cărți preferate citite până acum

Editura Nemira | Top cărți preferate citite până acum

de andreeachiuaru
1 comentariu

Care sunt cărțile mele favorite de la Editura Nemira? Dacă te-ai întrebat cu ocazia vreunui sale sau pur și simplu în fața unui raft de librărie, am venit cu răspunsul. Mi se întâmplă să primesc astfel de mesaje, de aici și ideea de articol. Articol care va face parte dintr-o serie dedicată mai multor edituri din România. Când vor fi gata toate articolele, aici vei găsi și un link cu lista lor. 

Editura Nemira este una dintre editurile partenere blog de idei (din 2015). Ei sunt cunoscuți mai ales pentru genurile SF&Fantasy, însă în ultimii ani și-a diversificat mult cărțile pe care le publică. Mare parte din favoritele mele sunt parte din colecția Babel. 

P.S: cărțile nu sunt într-o ordine a preferințelor, dacă te interesează strict sistemul de notare, atunci mergi pe Goodreads.

Eleganța ariciului de Muriel Barbery

Eleganța ariciului este cartea mea favorită din tot ce am citit până acum de la Editura Nemira. Am descoperit-o într-un weekend de toamnă și, cu toate că inițial nu eram convinsă că o să mă prindă, din momentul în care am intrat în acțiune n-am mai lăsat-o din mână. Am citit-o în acel weekend și la final am avut nevoie de câteva momente în care să mă gândesc cu drag la personajele din carte.

Despre ce e vorba în carte (super pe scurt): în Eleganța ariciului facem cunoștință cu două personaje. O portăreasa neobișnuită – foarte simplă în aparență, dar îndrăgostită de lectură și de artă – și o fetiță extrem de inteligentă care-și diseacă viața din punct de vedere filosofie.

Ce mi-a plăcut: cartea e o îmbinare de eseuri filosofice despre viața cotidiană și o poveste în care destinele celor două personaje se întrepătrund. Citind-o m-am gândit la cât de des tindem să judecăm oameni și situații fără să cunoaștem detalii. Punem etichete pentru că ne e mai simplu să facem asta și prea rar vedem dincolo de evident.

Cui recomand Eleganța ariciuluiEleganța ariciului e o carte pentru oamenii pasionați de cuvinte și de dezbătut idei. Nu e o carte a acțiunii (deși povestea, o dată ce ajungi în miezul ei, e foarte frumoasă). Însă știu destule persoane care au abandonat-o pentru că n-au reușit să treacă de primele pagini. Dacă nu vă știți răbdători sau sunteți într-o perioadă în care vreți ceva alert, atunci alegeți mai bine o altă carte.

Găsești cartea pe site-ul editurii și la Libris.

seria Melania Lupu de Rodica Ojog-Brașoveanu 

Recunosc, nu am multe serii favorite. Întâmplarea face ca una dintre ele este chiar de la Editura Nemira. Asta pentru că, dacă aș trage linie și ar fi să numesc 5 personaje din toată literatura pe care le iubesc fără doar și poate, Melania Lupu ar fi și ea acolo.

Despre ce e vorba în serie (super pe scurt): Melania Lupu este o bătrână zurlie și care nu se dă în lături de la mici infracțiuni. La prima vedere pare ușor senilă. Dacă treci de primele pagini, fie nu înțelegi ce-i cu ea și abandonezi, fie te îndrăgostești iremediabil. În primele 3 volume Melania este personajul principal. În următoarele trei ea împarte rolul detectivistic (și are, deci, un rol secundar) cu maiorul Cristescu (bunul ei prieten care la un moment dat o trimite pentru un an la „acea pensiune drăgălașă” – a se citi „închisoare”).

Ce mi-a plăcut: ca încadrare, seria asta intră în categoria romane polițiste. Însă sunt mult mai mult de atât prin felul delicios în care sunt scrise. Mi-e greu să redau farmecul Melaniei pe care îl poți gusta doar dacă te pui pe citit.

Cui recomand seria Melania Lupuîntâi și întâi eu recomand în mod expres primele 3 volume. Dacă vă pică în mână un altul (4, 5 sau 6) să știți că ele pot fi citite și ca volume de sine stătătoare. Doar că pierdeți mult din farmecul poveștii.

Despre Rodica Ojog Brașoveanu și o altă carte a ei care mi-a plăcut  Necunoscuta din congelator – am scris un articol mai amplu.

Seria Melania Lupu este disponibilă integral pe Libris

Ordinea volumelor:

Niveluri de viață de Julian Barnes

La început de facultate făceam mici obsesii pentru diferiți autori și nu mă lăsam până nu le colecționam toate cărțile. La unele am mai renunțat (de când cu Shop my library). Însă ca multe alte perioade am avut și „perioadă Barnes”. Barnes a cărui operă este publicată integral la Editura Nemira. În acea perioadă am descoperit eu cartea asta. Mai upă ce am citit Sentimentul unui sfârșit și Cafe au lait). Le-a depășit cu multe pe primele numite pentru că mi-a frânt pur și simplu inima.

Despre ce e vorba în carte (super pe scurt):Fiecare poveste de iubire este o presupusă poveste de durere – în citatul acesta s-ar putea rezuma această carte. Alcătuită din două povestiri și un eseu, Niveluri de viață spune trei povești în care personajele se întrepătrund și timpul și spațiul nu mai există: despre a pune laolaltă două lucruri care n-au mai fost puse laolaltă până atunci.

Ce mi-a plăcut: cartea e fain structurată. Dar ce m-a dat pe mine pe spate a fost eseul din încheiere în care Barnes vorbește despre pierderea soției sale, Pat. Ea este și cea căreia el i-a dedicat majoritatea cărților scrise în cariera lui. Un fel de #truelove.

Ce-mi păsa mie de salvarea lumii, dacă lumea nu putuse – și nu dorise – să o salveze pe ea?

Cui recomand Niveluri de viață: fanilor de proză scurtă. Eu, recunosc, n-am citit așa multe cărți de proză scurtă încât să am multe termene de comparație. Dar chiar și așa Niveluri de viață mi s-a părut inteligent structurată prin legăturile între personaje și povești. Îi las pe cei interesați de carte să afle la ce mă refer.

Îți las aici și articolul meu despre carte.

Din păcate, cartea nu mai este disponibilă în format fizic. Nu-mi rămâne decât să sper la o reeditare în viitor, tot la Editura Nemira.

Mecanica inimii de Mathias Malzieu

Mecanica inimii este cartea pe are o includ pe toate listele de cărți ușor de citit sau cărți de făcut cadou. E o carte similară cu Micul prinț, o poveste în aparență simplă, dar plină de înțelesuri ascunse.

Despre ce e cartea (foarte pe scurt): Mecanica inimii este povestea unui băiețel care trăiește cu o inimă mecanică și se teme să se îndrăgostească crezând că în felul acesta își va zdruncina mecanica inimii.

E recomandarea mea pentru toți cei cărora le plac poveștile în aparență pentru copii, dar cu zeci de înțelesuri ascunse. (măcar din când în când).

La fel ca în cazul Niveluri de viață, cartea nu mai e disponibilă în format fizic. Singura variantă în care am găsit-o e cea e-book.

Scrisori din insula Guersney de Mary Ann Shaffer & Annie Barrows

Nu am citit multe romane de dragoste de la Editura Nemira, însă chiar și așa am un favorit: Scrisori din insula Guesrney, o comedie romantică și ficțiune istorică despre felul în care literatura salvează de la disperare o comunitate în timp de Război. Amintindu-mi puțin despre acțiunea cărții îmi dau seama cât de potrivită este acum, în perioada auto-izolării.

Despre ce e vorba în carte (super pe scurt): dacă ești curios despre ce e cartea și de ce mi-a plăcut așa de mult, citește o recenzie pentru Scrisori de pe insula Guersney.

Găsești Scrisori din insula Guerney la Libris și pe site-ul editurii.

Un Gentleman la Moscova de Amor Towles

După ce am terminat de citit cartea asta, am scris un articol pe blog în care am menționat că a fost cartea potrivită la momentul potrivit. Am citit-o în perioada stării de urgență, când nu puteam ieși din casă și am găsit o anume alinare în izolarea contelui Rostov în luxul Hotel Metropol.

Despre ce e vorba în carte (super pe scurt): Suntem în Rusia anului 1922, iar contele Rostov este condamnat în arest pe viață în cel mai luxos hotel al vremurilor din Moscova. Se poate plimba în voie oriunde în hotel, însă dacă decide, pentru orice motiv, să-l părăsească, autoritățile ruse îl pot ucide. Însă ceea ce pentru conte pare, pe moment, sfârșitul vieții, se transformă treptat într-o nouă viață.

Ce mi-a plăcut: Când a scris povestea gentlemanului de la Moscova în mod sigur Amor Towles nu s-a gândit la noi cei care o vom citi izolați în casele noastre. Inițial am ignorat-o pentru că am crezut că va fi prea statică. Culmea e că am iubit-o pentru că timpul curge altfel în cartea asta și am găsit o alinare ciudată în povestea lui Aleksander Rostov.⠀

Numărând atent zilele omul izolat bagă de seamă că a mai trecut un an de greutăți, că a supraviețuit, că i-a mers bine. Că a găsit puterea de a rezista fie printr-o hotărâre neobosită, fie printr-un optimism nebunesc. (…) Căci, la urma urmei, dacă atenția s-ar măsura în minute și disciplina, in ore, atunci ireductibilitatea trebuie să se măsoare in ani. Ori, dacă reflecția filosofică nu vă e pe plac, să spunem pur și simplu că înțeleptul sărbătorește ce poate.

Cui recomand Un gentleman la Moscova? Dincolo de acțiunea propriu-zisă (care nu lipsește așa cum te-ai aștepta de la o carte în care acțiunea are loc într-un hotel timp de zeci de ani), cred că Un gentleman la Moscova este scrisă cu o anumită eleganță pe care rar o mai regăsești în literatura contemporană.

Cartea e disponibilă pe site-ul editurii, pe Libris și la Cărturești.

O logodnă foarte lungă de Sébastien Japrisot

O logodnă foarte lungă e un roman de dragoste diferit ce amintește de o anchetă polițistă. O logodnică care vrea să afle adevărul despre iubitul dispărut în Război, gata să accepte inevitabilul că el a murit, însă în același timp dornică să-l găsească în viață.

Nu-mi amintesc prea multe detalii despre carte, e drept, însă senzația aceea de a vrea să aflu adevărul a rămas cu mine. Am trăit pentru câteva ore bune alături de Mathilde. E motivul pentru care O logodnă foarte lungă își merită locul în lista asta.

Cartea o găsești pe site-ul Editurii Nemira și la Libris.

Așteptându-l pe Bojangles de Olivier Bourdeaut

Poate să te facă o carte să râzi în hohote și să plângi în același timp? Dacă crezi că nu, citește Așteptându-l pe Bojangles. Îmi plac tare mult cărțile scrise din perspectiva unor naratori copii pentru că au o inocență. Intuiești că lucrurile nu stau chiar așa cum le văd cei mici. Însă parcă tot nu știi nicioadată 100% ce e în neregulă.

Despre ce e cartea (super pe scurt): Așteptându-l pe Bojangles este povestea unei căsnicii atipice privite prin ochii unui copil. Totul pare o sărbătoare continuă și multă distracție, iar viața părinților pare perfectă. Până ce, pagină după pagină, înțelegi că mama merge uneori prea departe. Iar tata nu face decât să amâne pe cât posibil inevitabilul. Vă mai spun doar că e o carte despre boli psihice, poate fi citită și în cheia asta. În orice caz perspectiva e chiar interesantă. Și chiar are puterea să te treacă prin două stări total opuse. Inițial mult haha și la final o tristețe profundă (când înțelegi cum stau de fapt lucrurile).

Găsești cartea pe site-ul editurii (cel mai bun preț găsit de mine online).

Pachinko de Min Jin Lee

De fiecare dată când citesc o sagă de familie îmi vine în minte Un veac de singurătate care pentru mine este un roman desăvârșit. Pachinko nu se ridică la același nivel, însă pe alocuri mi-a adus aminte de Marquez.

Despre ce e Pachinko (super pe scurt): Pachinko este povestea mai multor generații de imigranți coreeni în Japonia. Începe în 1910 și se întinde până în 1989. Acțiunea se petrece într-un orășel din Coreea de Sud, în mai multe orașe din Japonia și chiar și în New York. 

Ce mi-a plăcut mie: Mi-am dat seama că îmi plac mult poveștile unor popoare și culturi privite prin lentila relațiilor de familie. Pachinko a fost prima carte care m-a făcut să-mi dau seama de asta.  Începutul e puțin mai lent (mă refer la primele aproximativ 150 de pagini). Dar apoi parcă nu-ți vine să te mai oprești pentru că fiecare nou capitol pare să vină cu ceva nou.

Am scris mai multe despre ea într-o micro recenzie.

Sărutul pictat de Elizabeth Hickey

Îmi place ficțiunea istorică, dar, recunosc, sunt destul de pretențioasă. Asta pentru că romanele foarte siropoase îmi cam taie cheful. Și, de multe ori, în ficțiunea istorică, înfloriturile par la ele acasă.

Când a apărut Sărutul pictat la Editura Nemira nu am fost prea interesată să o citesc. Însă văzând-o la Emilia Chebac (care citește cărți foarte bune) am decis să-i dau o șansă. Și a fost o super surpriză pentru mine.

Despre ce e Sărutul pictat (super pe scurt): cartea spune povestea lui Emilie Flodge, creatoare de modă în Viena secolului XX din perspectiva relației pe care ea a avut-o cu marele pictor Gustav Klimt.

Mi-a plăcut că nu e o carte siropoasă și deși nu redă faptă după faptă relația dintre Klimt și Emilie, autoarea este extrem de sinceră cu privire la acest lucru. Ba chiar are la final de carte un citat care mi-a plăcut tare mult.

Scopul ficțiunii istorice nu este acela de a reda trecutul exact așa cum a fost – o misiune imposibilă -, ci să-și imagineze cum ar fi putut să fie.

Dacă ești curios despre carte, am scris și o micro recenzie pentru ea, aici.

Sărutul pictat este disponibilă pe site-ul editurii.


Momentan, lista mea de lecturi favorite de la Editura Nemira se încheie aici. Articolul va mai primi din când în când câte un update pe măsură ce voi descoperi noi cărți favorite. 

Arată-le și prietenilor:

S-ar putea să-ți placă și:

1 comentariu

Un gentleman la Moscova de Amor Towles | Micro recenzie de carte 11 mai 2020 - 16:12

[…] Am amânat momentul în care voi scrie despre Un gentleman la Moscova. Speram ca, pe măsură ce timpul va trece, voi putea să pun degetul pe ce mi-a plăcut și ce nu. Nu s-a întâmplat asta. Dar totuși am scris. Mai mult ca să vă aduc cartea în atenție, în caz că ați ratat postările de pe instagram. Mi-ar părea rău să nu existe pe blogul meu măcar o mențiune către ea. În mod sigur, o voi include și în topul cărților preferate de la editura Nemira. […]

răspunde

Spune-mi părerea ta:

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest blog folosește cookies pentru a personaliza conținutul pe care ți-l arată și pentru a contoriza numărul de vizitatori care accesează articolele. În regulă Află mai multe