Premiile Oscar reprezintă cel mai înalt standard de recunoaștere din industria cinematografică, însă nu toate filmele care și-au dorit să participe la competiție au avut această oportunitate. De-a lungul anilor, unele producții au fost descalificate sau interzise din diverse motive, de la încălcări ale regulamentului până la controverse politice sau morale. În acest articol, vom explora câteva dintre cele mai notabile cazuri și vom analiza rațiunile din spatele deciziilor luate de Academia Americană de Film.
Regulile stricte ale Academiei și impactul lor asupra candidaturilor
Academia Americană de Arte și Științe Cinematografice impune reguli clare pentru filmele eligibile la Oscar. Printre cele mai importante cerințe se numără:
- Filmul trebuie să fi fost proiectat timp de cel puțin șapte zile consecutive într-un cinematograf comercial din Los Angeles.
- Producția trebuie să respecte formatele și duratele specificate pentru fiecare categorie.
- Filmele nu pot fi lansate exclusiv pe platforme de streaming fără o proiecție cinematografică inițială.
- Nu trebuie să existe încălcări ale regulilor privind campaniile de promovare sau lobbying-ul pentru nominalizări.
Aceste reguli au dus la excluderea unor filme care fie nu au respectat condițiile impuse, fie au fost implicate în controverse ce au determinat Academia să le descalifice.
Filme descalificate din motive tehnice
Un exemplu notabil este „The Dark Knight” (2008), un film extrem de apreciat atât de critici, cât și de public. Deși nu a fost „interzis” propriu-zis, lipsa unei nominalizări pentru „Cel mai bun film” a stârnit o controversă atât de mare încât Academia a decis ulterior să mărească numărul de nominalizări din această categorie de la cinci la zece. Astfel, deși nu a fost exclus din competiție, filmul a evidențiat nevoia de reformare a regulamentului.
Un alt exemplu este „Blue is the Warmest Color” (2013), care a fost exclus din cursa pentru „Cel mai bun film străin” deoarece Franța a ales să înscrie un alt film, conform regulii ce impune fiecărei țări să trimită o singură nominalizare oficială.
Filme interzise din cauza lansării pe platforme de streaming
Un caz recent care a provocat dezbateri aprinse a fost „Roma” (2018), regizat de Alfonso Cuarón. Filmul a fost produs de Netflix și a avut o lansare limitată în cinematografe înainte de a deveni disponibil pe platforma de streaming. Chiar dacă a fost nominalizat și a câștigat trei premii Oscar, s-a discutat intens despre posibilitatea interzicerii filmelor care nu au o lansare tradițională. Acest caz a deschis discuții privind viitorul cinematografiei și rolul streamingului în competiția Oscar.
Filme eliminate din cauza campaniilor de promovare neconforme
În 2023, filmul „To Leslie”, cu Andrea Riseborough în rol principal, a fost aproape exclus din cauza unei campanii de promovare neobișnuite. Academia a investigat dacă echipa filmului a încălcat regulile privind lobby-ul pentru voturi, printr-o campanie de susținere agresivă din partea unor actori celebri. Deși filmul nu a fost descalificat oficial, cazul a atras atenția asupra strategiilor de promovare utilizate în industria cinematografică.
Un alt exemplu este „The Hurt Locker” (2009), care a fost aproape descalificat după ce unul dintre producători a trimis emailuri membrilor Academiei, cerându-le să voteze filmul în defavoarea altor producții. Academia a considerat acest gest o încălcare a eticii competiției și l-a penalizat pe producător, dar filmul a rămas în cursă și a câștigat premiul pentru „Cel mai bun film”.
Filme interzise din motive politice și sociale
De-a lungul istoriei, unele filme au fost eliminate din competiție din motive politice sau sociale. Un exemplu celebru este „Z” (1969), un film franco-algerian care aborda teme legate de dictatură și opresiune politică. Deși a fost nominalizat și a câștigat Oscarul pentru „Cel mai bun film străin”, au existat presiuni diplomatice pentru ca filmul să fie exclus din competiție.
Un caz și mai controversat este „The Birth of a Nation” (1915), un film care, deși a revoluționat tehnicile cinematografice, a fost criticat pentru portretizarea rasistă a afro-americanilor și pentru glorificarea Ku Klux Klan-ului. Deși Oscarurile nu existau la acea vreme, filmul a fost ulterior exclus din multe retrospective și a devenit un exemplu clasic de film cu un impact cultural negativ.
În 2014, documentarul „The Act of Killing”, care expunea atrocitățile comise în Indonezia, a fost ignorat la Oscaruri, mulți speculând că subiectul său sensibil și presiunile diplomatice au influențat decizia Academiei.
Filme interzise din cauza conținutului explicit
În unele cazuri, filmele au fost excluse din competiție din cauza conținutului lor considerat prea șocant sau controversat. Un exemplu este „A Serbian Film” (2010), care a fost interzis în mai multe țări din cauza scenelor sale extrem de violente și a temelor tabu. Deși nu a fost niciodată în cursa pentru Oscar, acest film ilustrează tipul de producție care nu ar avea nicio șansă la o astfel de competiție.
Un alt exemplu este „Crash” (1996) al lui David Cronenberg, un film despre fetișuri auto-distructive, care a fost interzis în mai multe locuri și nu a primit recunoaștere din partea Academiei, în ciuda succesului critic.
