Acasă Cărți dragi Soția din Paris de Paula McLain | Micro recenzie de carte

Soția din Paris de Paula McLain | Micro recenzie de carte

de andreeachiuaru
1 comentariu

Aș crede că Paula McLain e fascinată de viața lui Ernest Hemingway având în vedere că a scris deja două cărți despre el. Despre Hemingway și cu mine, cartea care urmărește mariajul cu Martha Gellhorn v-am spus deja că a fost printre cele mai bune cărți ale anului. Așa se face că am pornit să citesc Soția din Paris cu așteptări foarte mari. Așteptări care mi-au fost pe alocuri dezamăgite. Vă spun imediat și de ce.

Despre ce e Soția din Paris?

Soția din Paris urmărește primul mariaj al lui Hemingway și anii de formare ca scriitor a acestuia. Scrisă din perspectiva lui Hadley, prima sa soție, Soția din Paris e la fel de bine și un roman despre greutățile unui tânăr cuplu în anii ’20 și Parisul acelor ani. E o carte savuroasă pentru cineva curios să aflu cum a luat naștere Fiesta (The sun also rises), cum a devenit Hemingway un scriitor de succes, cu ce personalități ale acelor vremuri a avut relații.

Ce mi-a plăcut la carte?

Mi-am dorit să citesc Soția din Paris nu pentru că sunt o admiratoare a lui Hemingway, ci pentru că mi-a plăcut foarte mult Hemingway și cu mine. Spun asta pentru că am regăsit stilul Paulei McLain, atât de apropiat de un volum de memorii. Simțeam că citesc ceva scris de Hadley Richardson, nu de altcineva. Mi-a plăcut că e o carte documentată. Nu e doar despre Hemingway, ci și despre toată generația de scriitori care locuiau la Paris în acei ani.

Ce nu mi-a plăcut?

Din păcate, însă, sunt multe alte lucruri care nu mi-au plăcut. Principala problemă a fost că nu am reușit să empatizez cu Hadley. Deși încercam să nu las emoțiile să intervină, lectura nu mi-a fost la fel de plăcut tocmai din cauza lor. Pe cât de independentă era Martha, pe atât de neajutorată părea Hadley. Felul în care pare că-și acceptă soarta (soțul care îi neglijează pasiunile reducând-o doar la statutul de îngrijitoare a lui și mamă, relația extra-conjugală a lui Hemingway pe care ea o acceptă chipurile din iubire etc).

În mod clar, nu e vina Paulei McLain aici și sunt convinsă că „vocea” din carte este cea a lui Hadley. Însă mi s-a părut departe de a fi o carte despre susținere și dragoste, ci una despre acceptarea prostească a orice în numele iubirii.

Cui recomand Soția din Paris?

Soția din Paris e carte perfectă pentru tine dacă ți-a plăcut Fiesta. Am regăsit atmosfera de acolo. Ba mai mult, anii alături de Hadley sunt anii în care Hemingway a scris romanul care i-a adus celebritatea. Aș mai recomanda cartea și fanilor lui Hemigway, e fain să citești o poveste despre evoluția unui scriitor pe care îl admiri. Și, desigur, celor îndrăgostiți de Paris (sau aflați într-o călătorie la Paris, de ce nu?).

Cartea e mai greu de găsit în stocurile librăriilor. Eu am luat-o de pe Cărturești, însă la momentul la care scriu articolul nu mai e disponibilă. Poate-poate avem curând o reeditare.

Arată-le și prietenilor:

S-ar putea să-ți placă și:

1 comentariu

Soția aviatorului de Melanie Benjamin | Micro recenzie de carte 7 aprilie 2020 - 12:13

[…] În Soția aviatorului Anne este personajul principal. Tot ea e cea care povestește viața lor de cuplu. De la momentul în care face cunoștință cu Charles Linbergh și până în ziua morții lui. Nu e o poveste chiar atât de romantică pe cât ați crede, deși în numeroase interviuri el o numește pe Anne copilotul meu. Deși cei doi reușesc multe lucruri împreună, pentru mine Charles Linbergh a fost unul dintre cele mai antipatice personaje întâlnite. L-a întrecut chiar și pe Hemingway în Soția din Paris. […]

răspunde

Spune-mi părerea ta:

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Acest blog folosește cookies pentru a personaliza conținutul pe care ți-l arată și pentru a contoriza numărul de vizitatori care accesează articolele. În regulă Află mai multe